Roscata din dacia alba - Partea a 3-a

    Cred ca cea mai asteptata zi a saptamanii, este ziua de vineri, cand plec acasa, la Rimnicu sarat...multi stiu asta

   Era vineri, in jurul orei 2:43...o caldura sufocanta afara, in sfarsit ajung la gara. Ma indrept catre o casa pentru a-mi procura bilet, ii dau casierului bani si carnetul, in timp ce ii spun statia de destinatie...primesc biletul, carnetul si restul, iar in timp ce incercam sa  mi le bag in geanta, aud o voce din spatele meu, spunand 

: ,, Ti-am spus eu ca ne vom reintanli ‘’

....

   Pupilele mi se dilatasera, simteam sangele cum imi circula mai repede prin vene, bataile inimii se intensificasera...

     Ma intorc, si o vad ...imbracata intr-o rochie cocktail verde, cizme din piele neagra, par roscat, ochi de acel albastru profund, toate accesorizate de un zambet de milioane

-       

-                          -Darla !... (cu o voce usor tremuranda)

Moment in care ea sare la gatul meu, imbratisandu-ma puternic cum nu cred ca a mai facut-o nimeni vreodata .

Ei bine, in acel moment nu stiam ce sa mai fac ...cum sa reactionez..ce sa mai spun ... aveam atatea emotii ...

Intr-o secunda nebunie, dupa ce m-a imbratisat, o apuc de o mana si o trag mai aproape, o mana o duc pe gatul ei...buzele noastre se apropiau din ce in ce mai mult, incat se putea simti o legatura electromagnetica intre ele ...

S-a intamplat !

In cele din urma, toate acele momente in care visasem la ea, in care nu ma puteam concentra, cand nu puteam lua decizii coerente ...s-au transformat intr-un sarut, un simplu sarut

Un simplu sarut ...in care erau conservate atatea ore in care ne gandisem unul la celalalt, atatea clipe de disperare in care nu stiam unde sa ne cautam unul pe celalalt

Ma simteam implinit . Nu mai vroiam nimic altceva, decat sa imi petrec restul zilelor care mi-au ramas, in bratele ei, sa ii simt bataile inimii, sa ii mangai parul lung si matasos , sa ma tot lovesc intr-una cu ciocanul cand bat cuie, doar ca sa gasesc un motiv in plus pentru a ma saruta ... in sfarsit puteam spune ca sunt fericit .

Am disparut in multimea de oameni din gara, lasand-o pe domnul  care scria articolul, cu ochii in soare, si fara un sfarsit cat de cat concludent ....

Roscata din dacia alba - Partea a 2-a

Dupa ce ne-am cunoscut, a intors masina si s-a indreptat spre iesirea din oras ...(putin panicat aici ), insa pana la urma cat de rau putea sa fie ? doar nu aveam sa iesim din tara, asa ca nu am spus nimic

Era ciudat ! Eram intr-o dacie alba, cu o tipa roscata ...despre care nu stiam absolut nimic...indreptandu-ma cine stie unde...insa pe cat de ciudat, pe atat de placut incepea sa devina...ceea ce era si mai ...

Nu era nimic, sa revenim .

Am mers prêt de circa 30 de minute, langa o comuna din apropierea orasului, unde a coborat sad ea jos niste chestii din portbagaj, si sa le inmane cuiva,  apoi ne-am indreptat inapoi inspre oras.

Abia daca am reusit sa scot 2-3 cuvinte de la ea pe parcusul drumului . Era atat de concentrata, insa in acelasi timp vedeam si o urma de tristete si inca una de rautate in privirea ei, chiar daca nu am privit-o direct in ochi

Nu trecu mult, si ajunseram in oras, si intreband unde vreau sa ma lase, ii dau indicatiile cu pricina...si iata-ne ajunsi la caminul meu, timp intre care se oprise si ploaia

Am mai stat circa o ora in masina ei,  timp in care mi-a impartasit lucruri la care nu ma asteptam ...si am tot vorbit...pana se facut ora 3 noaptea, atunci cand mi-a spus ca trebuie sa plece

I-am urat noapte buna, s i-am multumit pentru faptul ca m-a primit in masina ei

La plecare mi-a spus ca este sigura ca ne vom revedea ...

Timpul a trecut atat de repede in compania ei, incat am uitat de faptul ca trebuie sa sar cateva garduri si sa urc in camin pe tevile de apa calda, care frigeau al dracului de tare ...

Trebuie sa recunosc faptul ca am stat cateva zile cu gandul doar  la ce mi-a spus ea ..bine, recunosc ....cateva saptamani

Roscata din dacia alba - Partea 1

Salutare cititorule

Fie ca ai mai citit sau nu blogul meu, probabil ai vazut ca nu am mai postat ceva de ceva vreme, si imi asum vina pentru aceest lucru, deoarece mi-am spus ca voi face ca acesta sa fie updatat cat mai des.

Insa nu o sa imi cer scuze, ci o sa compensez cu postari precum urmatoarea

E 1:52, 23 Iunie, afara doar ce a plouat, e o atmosfera placuta, numai buna pentru actul  creatiei, cum ar spune fostul meu coleg de clasa, Bogdan.

La ora asta mi-am luat curajul de a scrie un articol promis multor oameni, dar care acum a prins viata, datorita unei scantei ce mi-a fost aprinsa de cineva

Daca este sau nu o poveste adevarata, asta decideti voi. Eu nu am dreptul de a va spune aceest lucru

Sa incepem :

Partea  1

Povestea  a inceput acum circa un an , daca imi amintesc bine, si sper sa o fac, era o seara de duminica. Era o seara de duminica foarte ploioasa (fulegere, tunete, bucati de gheata ...tot tacamul ), doar ce iesisem de la cinema, tin sa mentionez ca am fost scosi prin usa din spatele cinematografului (din motive necunoscute )

Dupa cum va spuneam, afara ploua torential, insa ploaia a inceput inainte de a intra la film, iar cum eu am fost atat de insipirat incat sa nu imi iau o umbrela cu mine,fiind intr-o jacketa de piele neagra , chiar vazand ca cerul este innorat...tot ce aveam de facut este sa imi sun o prietena sa vina sa ma ia cu masina, iar intre timp sa astept intr-un gang, impreuna cu publicul cu care tocmai participasem la vizionarea unui film

Timpul trecea, nimeni nu parea sa apara pentru a ma lua, in timp ce cam tot ceilalti care mai erau pe langa mine, plecau in toate partile ...

La un moment dat am ramas doar eu si inca circa 3-4 persoane care se tot se certau  din cauza unei persoane, timp in care eu incepusem sa rasfoiesc niste hartii pe care le aveam intr-o mica geanta ce o port mai mereu dupa mine.

Timpul trecea, ploaia tot contenea, si la un moment-dat am ramas singur in acel gang ...

La un moment-dat cand deja rabdarea mea ajunsese la capat, m-am hotarat sa o iau pe jos, pentru ca se cam apropia ora 23, si nu aveam chef sa nu mai intru  in camin, si sa dorm pe afara

Zis si facut. Mi-am bagat foile, telefonul, portofelul si tot ce mai aveam in geanta, si am pornit pe jos prin ploaie

Era o ploaie cu picaturi imense, din cand in cand se mai auzea cate un tunet, urmat la scurt timp de un fulger inspaimantato.

Tot mergand pe drum, parca ploaia crestea in intensitate pe masura ce ma apropiam de camin. La un anumit punct, vad un loc mai ferit, unde nu ploua asa de tare, si zic sa ma opresc acolo pentru cateva secunde, sa ma usuc, si apoi sa  plec iarasi la drum

Pe masura ce imi ,,recastigam puterile’’,  observ din departare o masina alba, cu faruri galbui, al carui motor nu parea ca suna prea bine. Am ingnorat-o, ca dupa alte 10-15 secunde sa am surpriza sa vad ca se opreste in dreptul meu

Initial am crezut ca e propietarul casei in fata careia ma aflam, dar adevarul  era alul

Deci da, acea masina oprise in fata mea, era o dacie alba, geamurile erau aburite. A stat in fata mea pret de cateva secunde...nu stiam ce se intampla.

Mai trec circa 2-3 minute, dupa care observ ca portiera se deschise, si atunci am vazut-o ....

Era o domnisoara roscata, cu ochii albastri...foarte albastri. Era un albastru atat de intens incat puteai sa juri ca nu sunt reali, ca poarta lentile de contact, circa 19 ani, ten deschis la culoare...

-          Spune-mi daca vii sau nu, pentru ca trebuie sa ajung acasa

-          - Cu mine vorbesti ?

-          - Tu esti cam singura persoana capabila sa mearga prin ploaie la ora asta, deci as spune ca tie ma adresez

Ei bine...dupa acest schimb de replici..ce puteam sa fac. Eram imbracat destul de subtire, trecuse prin mine, un sfert din raul Colorado...deci de ce nu

Ma conformez, intru in masina domnisoarei :

-         -  Sa iti pui centura

-          - Da, sa traiti !  (incercand sa o fac pe obdendientul )

-          - Mihai ma numesc

-          - Darla !

Darla ?  Interesant

Hai ca nici eu nu sunt asa atras de modul asta de povestire

Darla ...nume neobisnuit nu ?

Stati pe fir pentru cea de-a doua parte